Radonul este un gaz radioactiv prezent în scoarța terestră de milioane de ani, ca produs de dezintegrare al Uraniului. Toxicitatea acestuia este dovedită științific în studiile legate de apariția cancerului pulmonar la nefumători, fiind declarat ca principală cauză a acestuia.
Cât timp Radonul iese la suprafață și ajunge în atmosferă, fără să fie reținut în spații închise, acesta nu poate ajunge la acumulări periculoase. Dar radonul ajunge în interiorul clădirilor, prin multiple căi de infiltrare: fisuri/îmbinări ale pereților/plăcilor de construcție aflate în contact cu solul, goluri de canalizare, porozitatea materialelor, etc. Astfel, se pune problema acumulărilor în spațiile închise.
Odată cu eficientizarea termică și izolarea clădirilor – rezidențiale, publice sau civile, de orice natură – radonul nu mai poate fi evacuat în exterior, rămânând și acumulându-se în încăperile bine etanșate. Concentrația de radon de referință, de la care se impun măsuri legale, este de 300 Bq/m3. Expunerea prelungită la concentrații ridicate de radon afectează grav și, de multe ori, iremediabil sănătatea plămânilor.
DESPRE RADON, mai pe larg:
Radonul este un produs direct al radiului în seria de dezintegrare naturală a uraniului.
Uraniul este un element radioactiv, natural, prezent în toate tipurile de roci şi soluri. Dezintegrarea radioactivă a uraniului (U-238) produce radiu (Ra-226), care la rândul său se dezintegrează în radon (Rn-222), un gaz radioactiv, incolor şi inodor. În cele ce urmează, termenul radon se referă strict la izotopul Rn-222.
Iar cum toate tipurile de sol conţin uraniu, radonul este prezent în toate solurile. Radonul, prin produșii de dezintegrare Po-218 şi Po-214, pot cauza leziuni la nivelul celulelor epiteliului respirator. Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC, 1988, 2009) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen, fiind, după fumat, a doua cauză în apariţia cancerului pulmonar. Iar statisticile EPA relevă cancerul pulmonar pe locul al treilea, ca incidență.
Radonul pătrunde în clădiri prin intermediul deschiderilor existente la interfaţa dintre clădire şi terenul de fundare: fisuri în fundaţie, pereţi şi plăci pe sol, rosturi de construcţie, goluri în jurul instalaţiilor de apă sau electricitate, ferestre, drenuri, bazine sau cavităţi din interiorul pereţilor. De asemenea, materialele de construcţie conţin radionuclizi, care pot conduce la creşterea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor.
Conform CNCAN, căile de intrare a radonului în clădiri sunt următoarele, în funcţie de sursă:
1. Solul de sub clădire:
➢ Prin golurile în pereţii aflaţi în contact direct cu solul
➢ Prin plăcile în contact cu solul (porozitate, fisuri şi îmbinări)
➢ Prin pereţii subsolului în contact cu solul
➢ Prin spaţiile din jurul conductelor
2. Materialul de construcţie:
➢ Exalaţie din anumite materialele de construcţie
3. Aerul din exteriorul clădirii:
➢ Infiltraţii la nivelul geamurilor/uşilor
➢ Infiltraţii prin sistemul de ventilare al clădirii
4. Apa folosită în clădire:
➢ Degazificarea apei
Figura 1 – Surse şi căi de intrare a radonului în clădiri – Schema de principiu
Verificați nivelul de Radon!
Infiltrările de Radon în clădiri - rezidențiale, publice sau civile de orice natură - reprezintă o cauză de îngrijorare majoră. Măsurarea este un proces necomplicat și cu eforturi minime. Amânarea nu e o rezolvare!
CONTEXT EUROPEAN – OBLIGAȚII LEGALE:
Începând cu anul 2018, România adoptă recomandările europene şi stabilește o valoare de referinţă de 300 Bq/m3, peste care se impun măsuri de remediere în vederea reducerii concentraţiei de radon (prezența într-un spațiu interior la peste 300 Bq/m3 echivalează cu o radiografie pulmonară pe zi sau 16 țigări/zi).
Reglementările europene – adoptate de România și transpuse în legislația națională – se aplică pentru clădirile existente de tipul:
➢ rezidenţiale;
➢ publice (clădiri de învăţământ, clădiri în care funcţionează unităţi sanitare, clădiri care deservesc servicii publice de asistenţă socială, sedii administrative ale autorităţilor publice etc.);
➢ civile care adăpostesc activităţi economice în care funcţionează sedii de firme, fabrici, industrii, hale, birouri, cluburi sportive, teatre, cinematografe, centre comerciale etc.
Principalele ACTE NORMATIVE DE REFERINȚĂ, în vigoare astăzi:
– DIRECTIVA CE 2013/59 EURATOM
– LEGEA nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, cu modificările şi completările ulterioare
– Ordinul nr. 2219/2023 – Ghidul privind metodele de remediere în clădiri existente pentru reducerea nivelului de expunere la radon, indicativ RTC 6-2022, din 13.10.2023
– Ordinul nr. 2223/2023 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodele de prevenire şi control al pătrunderii radonului în clădirile noi, indicativ RTC 7-2022”
– Ordinul preşedintelui CNCAN Nr. 153/27.07.2023 privind Metodologia pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă (care abrogă Ordinul anterior nr.185/2019)
– HG 526/25.07.2018 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la radon (PNAR)
Lista completă a tuturor actelor legislative, normative și standarde de referință, aplicabile în domeniul radonului, disponibilă aici.
Legea prevede și sancțiuni.
Conform Art. 49, alin (3) din Legea 111/1996, Contravențiile prevăzute la art. 48 lit. b), f), g), h), j), l), m), o), p) și q) se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei.
Verificați nivelul de Radon!
„Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un prag de 100 Bq/m3 pentru concentraţia de actitivitate de radon rezidenţial, iar dacă această valoare nu este fezabilă, atunci concentrația nu ar trebui sa depășească 200 Bq/m3. Legislaţia UE prevede o valoare prag de 300 Bq/m3.” Sursa: SmartRadon.ro
PLANUL DE ACȚIUNE LA RADON
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a publicat Ghidul privind metodele de remediere în clădiri existente pentru reducerea nivelului de expunere la radon, indicativ RTC 6-2022.
Conform acestuia:
Etapele Planului de acțiune la radon
CARIA = concentraţia de activitate a radonului, ca medie anuală, în aerul din interior, exprimată în Bq/m3
1. Măsurări de depistare
și, eventual:
2. Măsurări de control, diagnosticare și plan de remediere
3. Remediere
4. Măsurări de verificare
Etapa 1, măsurările de depistare, presupun instalarea unor detectori în mediul vizat și expunerea acestora la aerul din încăperi, pentru o perioadă de timp definită. Ulterior, aceștia se predau Laboratorului de analiză, în vederea stabilirii concentrației de radon prezent.
Dacă nivelul de radon măsurat depășește 300 Bq/m3, se impun Etapele 2 și 3, măsuri de control și remediere. Ulterior implementării măsurilor de remediere, se va face o nouă testare de verificare, impusă prin lege, Etapa 4.
Dacă nivelul concentrației de radon în aerul interior nu depășește limita minimă, nu sunt necesare alte măsuri de control, fapt menționat în Buletinul de atestare emis de Laborator, cu valabilitate de 10 ani.
Notă: Pentru toate etapele parcurse se vor emite documente oficiale – Buletin și Raport de analiză, Raport cu recomandările și Planul de remediere.
La Cluj-Napoca, în cadrul Universității Babeș-Bolyai, se află cel mai mare și mai complet laborator din România – Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) – abilitat de către CNCAN (prin Certificat de desemnare CNCAN nr. LI 04_LiRaCC_UBB/2018) să desfăşoare investigaţii şi măsurarea concentraţiei de radon în probe din factorii de mediu (aer, apă, sol).
În afara obligațiilor legale, impactul asupra sănătății este de importanță fundamentală!
Iradierea cu radon afectează, în egală măsură, toate persoanele expuse:
– salariații care își desfășoară sarcinile de serviciu în interiorul clădirilor, la niveluri de subsol și parter, sau subteran (în medie 800 ore în condiții normale de lucru, cel puțin 5 luni pe an).
– persoanele fizice care-și au locuințele la nivelul solului sau sub acesta, cu precădere, dacă aceste clădiri au fost reabilitate termic.
– elevii, studenții și cadrele didactice din școli/universități (exemplul Liceului Teoretic ,,Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca este unul dintre cele mai grăitoare. În urma implementărilor măsurilor de remediere, nivelul de radon a fost scăzut de la 1.667 Bq/m3 la 37 Bq/m3).
– în esență, toate persoanele al căror mod de viață sau muncă presupune expunerea îndelungată la condițiile descrise mai sus.
Intrarea în legalitate presupune costuri inițiale mici (detectorii, 490lei/buc). Eventualele măsuri de remediere și control, însă - cu toate că pot genera eforturi financiare semnificative - nu pot fi cuantificate în raport cu liniștea dată de gândul că nimeni nu este expus iradierii cu radon.
Beneficiile aduse de implementarea metodelor de remediere în clădirile existente, în vederea reducerii nivelului de expunere la radon, sunt evidente: reducerea numărului de îmbolnăviri, creşterea gradului de sănătate, creşterea duratei de viaţă a persoanelor care activează în interiorul clădirilor remediate. Acestea – păstrând proporțiile – pot fi transpuse chiar într-un model de previzionare economică pe termen lung.
Așa cum este de așteptat, responsabilitatea asigurării unui loc de muncă neviciat aparține în întregime conducerii companiei, la fel cum fiecare persoană fizică își poate asuma sarcina verificării propriei locuințe sau a celor dragi.
Radonul este un gaz cancerigen, să nu uităm. Acestuia i se atribuie între 9% și 15% din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar identificate în Europa.
1. Contactați-ne și informați-vă!
2. Măsurăm în cel mai scurt timp.
3. Primiți Buletinul de analiză pentru intrare în legalitate.
Liceul „Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca. Studiu de caz.
Concentrația de Radon de 6 ori peste limita de referință.
”Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” a fost prima şcoală care a beneficiat de aplicarea unor măsuri eficiente pentru remedierea radonului în cadrul pachetului de soluţii pentru reabilitare. Măsurile corective propuse de specialiştii în radon ai Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au fost integrate în planul de reabilitare pentru creșterea eficienței energetice, în vederea prevenirii pătrunderii radonului în interior şi asigurarea calităţii aerului. Lucrările pentru remedierea radonului s-au realizat de către compania SC RadonControl SA (spin-offul inovativ al UBB) prin instalarea unui Sistem de depresurizare pentru ventilarea solului de sub clădire şi montarea unei membrane hidroizolaţie antradon pentru izolarea planşeului peste sol şi asigurarea finală a etanşeităţii.”
Testarea soluțiilor de remediere şi analiza eficienței acestora s-a efectuat de către UBB, prin Laboratorul autorizat de încercări radon ”Constantin Cosma” (LiRaCC) de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului (FŞIM), prin realizarea măsurătorilor de control cu infrastructura certificată din dotare imediat după finalizarea lucrărilor de remediere, conform cerinţelor legislative în vigoare.
Rezultatele obţinute în urma măsurătorilor arată că nivelul radonului în încăperile cele mai afectate a fost redus cu 94% respectiv cu 98%, prin comparaţie cu valorile măsurate în etapa pre-remediere iniţială. Prin aplicarea soluţiilor de remediere, s-a redus astfel concentraţia de radon în aerul interior de la valoarea de 1667 Bq/m3 la o valoare medie de 37 Bq/m3 în încăperea care a prezentat cel mai mare nivel de risc asupra sănătăţii publice.” Sursa: UBB Cluj-Napoca.
SURSE ȘTIINȚIFICE – Riscuri si efecte cunoscute si documentate:
- US National Cancer Institute – Cancer-Causing Substances – Radon: https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/substances/radon
- US NIH National Library of Medicine – Radon and Lung Cancer: Current Trends and Future Perspectives: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9264880/
- Agency for Toxic Substances and Disease Registry (ATSDR) – Radon Toxicity – What are the Potential Health Effects from Exposure to
Increased Radon Levels?: https://www.atsdr.cdc.gov/csem/radon/health_effects.html - Directiva nr. 2013/59/Euratom: „Art. 25. Atunci când radonul pătrunde din sol în locurile de muncă din interior, acest lucru ar
trebui considerat ca fiind o situație de expunere existentă întrucât prezența radonului este în mare măsură independentă de activitățile umane întreprinse în cadrul locului de muncă.”
Verificați nivelul de Radon!
„A doua pe lista celor mai frecvente cauze de cancer pulmonar, după fumat, este expunerea la radon. Acest gaz incolor și inodor se poate regăsi și în casa ta, fără să știi.” Sursa: doc.ro
Noutăți din presă
Articol G4Media.ro, 14.04.2024
Articol Adevărul.ro, 15.04.2024
Doresc o discuție despre radon și opțiunile pe care le am!
